Arta blendingului atinge astazi un nivel foarte ridicat, luand adesea forme neasteptate si cucerind in permanenta segmente noi de public.

Mixerele cer creativitate, darama bariere si aduc impreuna ingrediente de cea mai buna calitate.

Totodata, exista o cerere constanta de bauturi si combinatii clasice, care au trecut testul generatiilor.

Dark’n Stormy este una dintre aceste bauturi iconice, un cocktail premium in a carui componenta intra: rom dark, bere de ghimbir (fara alcool), gheata si lime. Uneori se poate adauga suc de lamaie, sau sirop simplu.

Mixologii il aseamana cu la fel de cunoscutul cocktail Moscow Mule, care se diferentiaza prin faptul ca vodka este distilatul folosit, in locul romului.

In SUA, Dark’n Stormy este marca inregistrata a Gosling’s Brothers LTD inca din 1991. Acestia sustin ca bautura a fost inventata in Bermuda imediat dupa Primul razboi Mondial. Utilizarea denumirii este permisa doar atunci cand la baza cocktailului se pune romul Black Seal de la Gosling’s.

Bautura este simbolul comunitatii de Yachting din intreaga lume.

Cum se prepara un Dark’n Stormy?

Cand spui rom, spui vacanta, Caraibe, cocktail exotic. Romul insa este o bautura versatila, un distilat cu traditie, ce poate fi combinat in foarte multe feluri si savurat in orice sezon, sau locatie.

Pana in secolul al XVII-lea, romul era licoarea piratilor. Treptat insa, bautura a devenit la fel de cunoscuta si apreciata ca si whisky-ul.

La popularitatea sa, in crestere, au contribuit si retetele clasice de cocktail, nelipsite din meniul oricarui bar care se respecta.

O astfel de reteta il are ca protagonist pe Gosling’s Rum, o licoare aromata, profunda, eleganta, un mixer ideal pentru un Dark’n Stormy de exceptie.

Ingrediente:

- Gosling’s Black Seal Rum,

- Gosling’s Ginger Beer (fara alcool),

- gheata,

- lime/lamaie (optional).

Metoda: intr-un pahar inalt, plin cu gheata, se pun 4 – 5 masuri (120 – 150 ml) de bere de ghimbir si 1.5 masuri (cca 50 ml) de rom Gosling’s. Se orneaza cu o felie de lime/ lamaie.

Este alegerea perfecta pentru o dupa – amiaza relaxanta, intr-o companie placuta.

Cocktailul – inceputuri

Initial, cocktailul era o bautura in amestec, cu un continut de vin si plante aromatice. Prima astfel de licoare, realizata din suc de lamaie si piper, este plasata in secolul al II-lea, la curtea imparatului roman Caesar Commodus.

La curtile renascentiste italiene si franceze existau amestecuri de lichioruri, rachiuri si fructe, turnate in castroane mari si consumate la petreceri.

In secolul al XVII-lea apare prima publicatie, apartinand Companiei Distileriilor din Londra, cu un continut specific: retete de mixuri, recomandate insa in scop medicinal, ca tratamente adjuvante pentru diferite afectiuni.

Sunt voci care il plaseaza pe Antoine Amedee Peychaud, spiter francez din colonia Saint – Dominique (acum Haiti), imigrant stabilit in New Orleans si creator al marcii Peychaud’s Bitters, drept prim utilizator al mixerului de bar, in 1830. Bautura se numea Sazerac si era preparata intr-un bol, denumit “coqueteur”.

Inceputul anilor 1920 marcheaza raspandirea termenului de cocktail in sensul folosit si astazi: barmanii americani, fortati de Prohibitie sa se orienteze catre bauturi slab alcoolizate, cauta alternative. Retetele nu mai aveau in componenta distilate (de o calitate indoielnica, vandute ilegal de contrabandisti), ci fructe, legume, plante aromatice, sucuri si gheata.

In Europa, popularitatea mixurilor creste in a doua jumatate a secolului al XX-lea si se datoreaza turistilor, care cer mai ales pe timpul verii bauturi racoritoare si cu un continut scazut de alcool.

Denumirea de cocktail naste, la randul ei, dezbateri. Cea mai cunoscuta varianta este aceea a imbinarii cuvintelor “coq” (“cocos” in franceza) si “tail” (“coada” in engleza). Explicatia face referire la culorile multiple ale bauturilor, dar si la elementele decorative utilizate initial pentru a infrumuseta paharele (penele de cocos erau printre acestea).